Glosar
Cuvintele pe care le folosesc astrologia și cărțile despre cristale, fiecare în câteva rânduri, cu pagina care spune mai mult.
Astrologia e un vocabular vechi, iar tradiția cristalelor împrumută din mineralogie, așa că ambele jumătăți ale site-ului se sprijină pe cuvinte care nu sunt de zi cu zi. Le găsești aici la un loc, spuse simplu: ce înțelege un astrolog printr-o cuspidă sau un decan și ce înțelege un mineralog prin clivaj sau urmă.
Astrologie
- Ascendent
- Gradul zodiacului care răsare la orizontul de est în clipa și în locul unei nașteri, numit și semnul care răsare. Începe casa întâi și se citește ca purtare și primă impresie. Pentru că Pământul se rotește, își schimbă semnul cam la fiecare două ore, așa că are nevoie de ora nașterii. Ascendent și descendent
- Aspect
- Un unghi între două puncte ale unei hărți, socotit în grade de-a lungul zodiacului. Cele majore sunt conjuncția (0°), sextilul (60°), cuadratura (90°), trigonul (120°) și opoziția (180°). Între două semne solare, aspectul se citește după câte semne le despart. Compatibilitate
- Casă
- Una dintre cele douăsprezece împărțiri ale hărții natale, socotite de la ascendent, fiecare pentru un domeniu al vieții: sinele, banii, frații, căminul și așa mai departe. Semnele spun cum se întâmplă ceva; casele spun unde, în viață, se întâmplă. Cele douăsprezece case
- Cele trei mari
- Semnul solar, semnul lunar și ascendentul împreună: cele trei lucruri după care o hartă e citită mai întâi, pentru caracter, pentru sentimente și pentru purtare. Ascendent și descendent
- Conjuncție
- Două planete în același loc din zodiac, la câteva grade una de alta, așa încât firile lor se amestecă. Între semne solare, doi oameni din același semn. Compatibilitate
- Cuadratură
- Un unghi de 90°, la trei semne distanță: aceeași modalitate, cu elemente care se ciocnesc. Se citește ca fricțiune, aspectul care face lucrurile să se întâmple pentru că nu le lasă în pace. Compatibilitate
- Cuincunx
- Un unghi de 150°, la cinci semne distanță: două semne care nu au în comun nici elementul, nici modalitatea, nici polaritatea. I se spune și inconjuncție și se citește ca o potrivire stângace, care cere mereu ajustări. Compatibilitate
- Cuspidă
- Granița dintre două semne sau linia la care începe o casă. O zi de naștere aflată pe cuspidă cade într-una dintre zilele în care Soarele schimbă semnul, care se mută cu o zi de la an la an, așa că anul și ora nașterii hotărăsc semnul. Cele douăsprezece semne
- Decan
- O treime dintr-un semn: zece grade, sau cam zece zile din anul Soarelui, fiecare cu un guvernator al lui pe lângă cel al semnului. Se folosesc două scheme, una care dă decanii celor trei semne ale elementului și una mai veche, fețele caldeene ale astrologiei elenistice. Cele douăsprezece semne
- Demnitate
- Cât de bine lucrează o planetă într-un semn, în termenii tradiției. O planetă e acasă, în domiciliu, în semnele pe care le guvernează și în exaltare într-un alt semn; e în exil în semnele opuse domiciliului și în cădere în cel opus exaltării, iar oriunde altundeva e peregrină, o drumeață. Semne lunare
- Descendent
- Punctul opus ascendentului, care apune la vest în clipa unei nașteri. Începe casa a șaptea și se citește pentru parteneri și pentru ce caută cineva la ceilalți. Ascendent și descendent
- Element
- Unul dintre cele patru grupuri de câte trei semne: focul (Berbec, Leu, Săgetător), pământul (Taur, Fecioară, Capricorn), aerul (Gemeni, Balanță, Vărsător) și apa (Rac, Scorpion, Pești). Numește felul de temperament al unui semn. Elemente și modalități
- Guvernatorul hărții
- Planeta care guvernează semnul de la ascendent: Marte pentru ascendentul în Berbec, Venus pentru ascendentul în Taur și tot așa în jurul roții. Locul în care stă în hartă se citește ca locul în care se duce o bună parte din energia vieții. Ascendent și descendent
- Harta natală
- O hartă a cerului în clipa și în locul unei nașteri: unde stăteau în zodiac Soarele, Luna și planetele și cum cădeau cele douăsprezece case față de orizont și de meridian. I se spune și horoscop, în sensul mai vechi al cuvântului.
- Imum coeli
- În latină, fundul cerului: punctul zodiacului de sub Pământ, opus mijlocului cerului, unde începe casa a patra. Se citește pentru cămin, rădăcini și familie și se scrie adesea IC. Casa 4
- Mijlocul cerului
- Punctul zodiacului aflat cel mai sus pe cer în clipa unei nașteri, medium coeli sau MC, unde începe casa a zecea. Se citește pentru carieră, reputație și viața publică. Casa 10
- Modalitate
- Felul în care lucrează un semn. Semnele cardinale încep lucrurile (Berbec, Rac, Balanță, Capricorn), cele fixe le țin (Taur, Leu, Scorpion, Vărsător), iar cele mutabile le potrivesc și le dau mai departe (Gemeni, Fecioară, Săgetător, Pești). I se spune și calitate. Elemente și modalități
- Nodurile lunare
- Cele două puncte, mereu opuse, în care drumul Lunii taie drumul Soarelui: nodul nord și nodul sud, capul și coada dragonului din cărțile vechi. Eclipsele au loc în preajma lor. Astrologia modernă citește nodul nord ca direcția în care să crești și nodul sud ca ce îți vine ușor.
- Opoziție
- Două puncte la 180° unul de altul, de o parte și de alta a roții: o atracție între contrarii care poate echilibra sau dezbina. Între semne solare, semnul aflat la șase semne distanță. Compatibilitate
- Orele planetare
- Vechiul obicei de a da fiecare oră, pe rând, uneia dintre cele șapte planete clasice, începând de la răsărit cu planeta zilei. Ziua și noaptea sunt tăiate fiecare în douăsprezece, așa că o oră de zi e mai lungă vara decât iarna. Pietrele în magie
- Planetă guvernatoare
- Planeta căreia îi aparține un semn: Marte guvernează Berbecul, Venus Taurul, Mercur Gemenii și tot așa. Înainte să fie descoperite Uranus, Neptun și Pluto, cele șapte planete vizibile guvernau între ele toate cele douăsprezece semne, așa că Scorpionul, Vărsătorul și Peștii au și un guvernator tradițional, pe lângă cel modern. Cele zece planete
- Polaritate
- Împărțirea semnelor în două jumătăți care alternează în jurul roții: semnele de foc și de aer sunt yang, deschise și active, iar cele de pământ și de apă yin, receptive și interioare. Cărțile mai vechi le numesc masculine și feminine, sau pozitive și negative. Elemente și modalități
- Retrograd
- O planetă care pare să meargă înapoi prin zodiac o vreme, când Pământul o depășește sau ea depășește Pământul. E un efect al unghiului din care privim, nu o schimbare reală de direcție. Astrologia citește lucrurile planetei ca întoarse spre interior sau reluate; Soarele și Luna nu sunt niciodată retrograde. Cele zece planete
- Semn lunar
- Semnul în care era Luna la o naștere, citit ca fire emoțională: nevoile, stările și obiceiurile. Luna își schimbă semnul cam la două zile, așa că în unele zile de naștere doar ora îl lămurește. Semne lunare
- Semn solar
- Semnul în care era Soarele la o naștere, pe care îl dă doar ziua de naștere: ce înțeleg cei mai mulți prin zodia lor. Soarele stă cam o lună în fiecare semn. Cele douăsprezece semne
- Sextil
- Un unghi de 60°, la două semne distanță: focul cu aerul sau pământul cu apa. Se citește ca un aspect ușor și de ajutor, care oferă prilejuri în loc să le impună. Compatibilitate
- Trigon
- Un unghi de 120°, la patru semne distanță: două semne ale aceluiași element. E aspectul în care tradiția are cea mai mare încredere, citit ca ușurință și înțelegere firească. Compatibilitate
- Zodiacul tropical
- Zodiacul pe care îl folosește astrologia occidentală, măsurat de la punctul în care Soarele trece ecuatorul în martie, așa încât semnele rămân legate de anotimpuri. Precesia axei Pământului a îndepărtat semnele cu aproape un semn întreg de constelațiile după care sunt numite; astrologia indiană folosește zodiacul sideral, care rămâne cu stelele. Cele douăsprezece semne
Cristale și minerale
- Asterism
- O stea de lumină pe o piatră, venită din ace fine ale altui mineral așezate în două sau trei direcții înăuntrul ei. Safirele și rubinele stelate arată șase raze, granaturile stelate patru sau șase. Se vede cel mai bine pe o piatră tăiată caboșon, sub o singură lumină. Rubin
- Caboșon
- O piatră tăiată cu vârful neted și bombat, fără fațete: cel mai vechi fel de a finisa o piatră și cel obișnuit pentru pietrele opace și pentru cele care arată un ochi de pisică sau o stea.
- Chakră
- Unul dintre centrii corpului subtil în tradițiile yoga indiene; lista modernă are șapte, de la rădăcina de la baza coloanei până la creștetul capului. Curcubeul de culori pe care li-l dau cărțile despre cristale, de la roșu la violet, e un adaos occidental din secolul al XX-lea. Pietre după chakră
- Clivaj
- Felul în care un mineral se desface după plane netede, acolo unde legăturile din structura lui sunt cele mai slabe. O piatră cu clivaj perfect, ca fluoritul, calcitul sau topazul, se poate despica la o lovitură chiar dacă e dură. Fluorină
- Curățare
- În practica cu cristale, un ritual despre care se spune că curăță o piatră de ce a absorbit, cu apă, lumina lunii, fum, sare sau sunet. Nu iese din el nicio schimbare măsurabilă, iar unele metode strică pietrele moi sau poroase. Îngrijirea pietrelor
- Druză
- O crustă de cristale mici care acoperă o suprafață sau căptușește o cavitate și face ca o piatră druzoasă să sclipească peste tot.
- Geodă
- O rocă goală pe dinăuntru, de obicei rotunjită, căptușită cu cristale crescute din apa încărcată cu minerale care s-a strecurat într-o cavitate. Geodele de ametist și de agat sunt cele cunoscute. Agat
- Luciu
- Felul în care suprafața unui mineral întoarce lumina: metalic, ca la pirită, adamantin, ca la diamant, sticlos, ca la cuarț, și sidefos, mătăsos, gras sau mat.
- Ochi de pisică
- Chatoyanța: o singură dungă de lumină care alunecă pe o piatră când e rotită, aruncată de fibre sau ace paralele dinăuntrul ei. Ochiul de tigru și crisoberilul ochi de pisică sunt cele mai cunoscute pietre care o arată. Ochi de tigru
- Piatră de naștere
- O piatră dată unei luni de naștere. Lista pe care o folosesc cei mai mulți bijutieri a fost alcătuită de comerțul american în 1912 și revizuită de atunci; listele mai vechi diferă, iar pietrele date semnelor zodiacului sunt încă o listă. Pietre de naștere și pietre după semn
- Piatră rulată
- O piatră mică rotunjită și lustruită prin rostogolire săptămâni întregi într-un butoi cu abraziv și apă, cum ar face un râu în secole.
- Pleocroism
- Un cristal care arată culori diferite privit din direcții diferite, pentru că absoarbe lumina altfel de-a lungul axelor lui. Iolitul e exemplul clasic: albastru-violet dintr-o parte, aproape incolor din alta, galben-cenușiu dintr-a treia. Iolit
- Proiective și receptive
- În magia modernă a cristalelor, cele două feluri de energie pe care se spune că le are o piatră: pietrele proiective, de foc și de aer, trimit în afară, iar cele receptive, de pământ și de apă, atrag și liniștesc. Schema e a lui Scott Cunningham, din anii 1980. Pietrele în magie
- Scara Mohs
- O scară a durității la zgâriere, de la 1, talcul, la 10, diamantul, alcătuită de Friedrich Mohs în 1812: fiecare mineral le zgârie pe cele de sub el. Treptele nu sunt egale, iar diamantul e de câteva ori mai dur decât corindonul, de 9. Îngrijirea pietrelor
- Sistem de cristalizare
- Simetria structurii atomice a unui mineral, care hotărăște formele în care îi pot crește cristalele: cubic, tetragonal, hexagonal, trigonal, ortorombic, monoclinic sau triclinic. Materialele amorfe, ca opalul și obsidianul, nu au niciunul. Pietrele
- Urmă
- Culoarea pulberii unui mineral, văzută frecându-l de porțelan nesmălțuit. E mai statornică decât culoarea bucății: hematitul poate părea negru sau argintiu și lasă mereu o urmă roșie. Hematit